Salonul de carte Bookfest s-a întors la Timișoara
21 martie 2024
Bookfest se întoarce la Timișoara pentru cea de-a XI-a ediție, organizat de Primăria Timișoara, prin Casa de Cultură a Municipiului, și Asociaţia Editorilor din România (AER).
Salonul de carte se desfășoară în perioada 21-24 martie 2024, la Centrul Regional de Afaceri, al Camerei de Comerț și Industrie Timișoara, și aduce la Timișoara edituri, autori și evenimente pentru toate vârstele și toate gusturile.
Este cel mai important salon de carte din România și singurul eveniment al industriei editoriale, care a reușit să capete o dimensiune internațională marcantă, având ediții la Timișoara, București, Cluj-Napoca, Târgu Mureș, Brașov și Chișinău.
Programul Bookfest cuprinde atât lansări de carte și dezbateri, cât și proiecții cinematografice și evenimente interactive. (programul detaliat, în fișierul anexat)
Pentru că ne dorim ca dragostea de carte, de lectură și de limba română să ajungă la cât mai mulți tineri, elevii de la câteva școli timișorene se vor întâlni vineri, 22 martie, cu scriitorii Ioana Pârvulescu și Radu Paraschivescu, precum și cu filozoful Gabriel Liiceanu.
Programul acestor întâlniri este următorul:
Gabriel Liiceanu
ora 12:30 – Sala festivă a Colegiului Național Pedagogic „Carmen Sylva”, întâlnire cu liceenii
Radu Paraschivescu
ora 12:00 – Liceul Tehnologic Transporturi Auto; ora 16:00 – Cafeneaua Bookfest
Ioana Pârvulescu
ora 11:15 – Școala Gimnazială Nr. 19 „Avram Iancu”; ora 12:15 – Școala Gimnazială Nr. 30
ora 15:00 – Cafeneaua Bookfest, întâlnire cu elevii Școlii Gimnaziale Nr. 2
GABRIEL LIICEANU
Unul dintre cei mai importanți scriitori români contemporani, Gabriel Liiceanu s-a făcut remarcat în perioada comunistă, ca traducător al filozofului german Martin Heidegger. Cărţile sale sunt adevărate repere ale literaturii române contemporane. „Jurnalul de la Păltiniş“ (1983), despre raportul maestru–discipol şi importanţa culturii într-o epocă totalitară, apoi „Epistolar“, „Declaraţie de iubire“, „Uşa interzisă“, „Scrisori către fiul meu“, „Întâlnire cu un necunoscut“, „Caiet de ricoșat gânduri“, „Impudoare“. Gabriel Liiceanu a publicat, în ultimii ani, și o serie de cărţi eseistice, filozofice şi de implicare în „viaţa cetăţii“: „Despre minciună“, „Despre ură“, „Despre seducţie“, „Estul naivităţilor noastre“, „Dragul meu turnător“, „Fie-vă milă de noi! şi alte texte civile“, „România, o iubire din care se poate muri“, „Nebunia de a gândi cu mintea ta“, „Continentele insomniei“, „Așteptând o altă omenire“, „Ludice“, „Isus al meu“, „Despre destin“ (dialog cu Andrei Pleșu), „Ce gândește Dumnezeu?“, „Exitus“.
RADU PARASCHIVESCU
Scriitor, traducător şi senior editor la Editura Humanitas, Radu Paraschivescu este autorul romanelor „Garoafe la bordel”, „Recviem vesel pentru tata”, „Fluturele negru”, „Astăzi este mâinele de care te-ai temut ieri”, „Cu inima smulsă din piept”, „Balul fantomelor”, „Podul diavolului” şi culegeri de povestiri „Bazar bizar”, „Aştept să crăpi (de astăzi în prime-time)”, „Am fost cândva femeie de onoare”, „Omul care mută norii”. A scris texte despre România, în volumele „Maimuţa carpatină”, „Două mături stau de vorbă”, „Dintre sute de clişee”, „Orice om îi este teamă”, „În lume nu-s mai multe Românii” sau „Vitrina cu şarlatani” ș.a. Eseul „Ghidul nesimţitului” s-a vândut în peste 65.000 de exemplare.
„Trăieşte în Balta Albă şi se visează la Roma. E mefient faţă de avioane, reptile şi sfaturile medicilor. Croieşte articole pentru ziare şi reviste, traduce romane, se ocupă cu hermeneutica ofsaidului în emisiuni de analiză fotbalistică şi – mai rar decât i-ar plăcea – scrie cărţi. Are câţiva prieteni francezi de nădejde (Millefeuilles, Plaisir Sucré, Macaron etc.), fără să-şi fi trădat prima iubită: ciocolata de casă. Se îmbată cu vocea lui David Gilmour şi chitara lui Mark Knopfler. Se îndrăgosteşte repede şi-i trece greu. Detestă clişeele, laptele şi broccoli. A scris despre nesimţiţi, Inès de Castro, Maradona şi Caravaggio.” (www.humanitas.ro)
IOANA PÂRVULESCU
Ioana Pârvulescu predă literatură română modernă la Facultatea de Litere din Bucureşti și a fost, timp de 18 ani, redactor la „România literară”, unde a scris săptămânal. La Editura Humanitas a iniţiat şi coordonat colecţia „Cartea de pe noptieră”, iar în 2013 a obţinut Premiul Uniunii Europene pentru literatură. Printre numeroasele ei cărții se numără „Lenevind într-un ochi” (1990), „Prejudecăţi literare” (1999), „Întoarcere în Bucureştiul interbelic”, „În intimitatea secolului XIX”, „În Ţara Miticilor”, „Întoarcere în secolul 21”, „Viaţa începe vineri”, „Cartea întrebărilor” (2010), „Lumea ca ziar. A patra putere: Caragiale” (2011), „Viitorul începe luni” (2012), „Cum continuă povestea” (2014), „Inocenții” (2016), „Prevestirea” (2020) sau cartea pentru copii „Invizibilii” (2022). A contribuit la antologii precum „De ce te iubesc. Paradoxurile iubirii în poezia lumii” (2006), „Intelectuali la cratiţă. Amintiri culinare şi 50 de reţete” (2012), „Şi eu am trăit în comunism” (2015, reed. 2018). Ioana Pârvulescu iubește copiii: are texte în manualele de gimnaziu și a tradus seria „Asterix și Obelix” în limba română.
